Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Social-democrații au decis în unanimitate. Cea mai probabilă formulă de Guvern ar fi un Cabinet PSD monocolor, spune la RFI liderul UDMR, Kelemen Hunor. El afirmă că ”o mediere forțată” ar putea fi necesară și că alegerile anticipate nu pot fi organizate pentru ca nu avem o bază legală. Un fragment din interviul pe care ni l-a acordat, in aceasta seara. Sorin Grindeanu își asumă să fie premier și anunță că va avea ”libertate totală” de la partid pe alegerea miniștrilor” Social-democratii cer ”autonomie deplină” pe programul de guvernare. Colaborarea PSD-AUR cel mai probabil va continua colaborarea la nivel parlamentar, comenteaza consultantul politic Cristian Andrei. El critica schimbarile din PNL anuntate de Ilie Bolojan. Il veti asculta in 40 de minute. Franţa se regăseşte sub atenţionare meteo cod roşu de caniculă, pentru a patra zi consecutiv 58 de departamente sunt vizate de aceasta alerta maxima iar alte 31 sunt sub cod portocaliu. Parisul şi regiunea pariziană sunt vizate de codul roşu de caniculă iar pentru turiştii care se află aici, o atentionare !!!! marile obiective sunt nevoite să îşi adapteze programul din cauza caldurii excesive. Turnul Eiffel, muzeul Luvru sau Palatul Versailles închid mult mai devreme decât în mod normal. Corsica, și mai aproape de autonomie După trei ani de discuţii între guvern şi aleşii corsicani, proiectul de reformă constituţională ce oferă autonomia acestei insule franceze din Mediterană, a fost aprobat de Adunarea Naţională. Dacă şi Senatul va fi de acord, parlamentarii reuniţi în congres, la Versailles, vor avea ultimul cuvânt.

Jurnal de știri

Jurnal de știri

Urmează o perioadă dificilă, iar premierul trebuie să fie o persoană integră, hotărâtă și să facă reforme nepopulare. Este Sorin Grindeanu alegerea potrivită? (Republica) - Un lider USR numește punctul în care partidul „se diferențiază” de PNL. „Hai să mergem la urne” (HotNews) - De ce votează românii cu populiștii. Expert: Votanții lui Simion sau Georgescu nu au locuri de muncă bine plătite și au acumulat multe nemulțumiri (Libertatea) După eșecul Veștea: Nicușor Dan vrea guvern minoritar, informează DW. Președintele Dan a cerut partidelor să negocieze un acord parlamentar pentru susținerea unui guvern minoritar. PSD se declară pregătit să își asume guvernarea și funcția de premier, șeful statului pare a fi de acord. Urmează o perioadă dificilă, iar premierul trebuie să fie o persoană integră, hotărâtă și să facă reforme nepopulare. Este Sorin Grindeanu alegerea potrivită?, se întreabă jurnalistul Florin Negruțiu. Autorul fondator Republica crede că Sorin Grindeanu este un lider epuizat. După ce au lucrat atâta vreme în întuneric, învârtind democrația ca pe un portofel gras, liderii PSD nu mai știu să guverneze transparent, pe față, asumat. Caută încontinuu premieri proxy, precum Tomac sau Veștea, care să-i absolve de orice responsabilitate a guvernării. Pe Sorin Grindeanu Nicușor Dan trebuia să-l nominalizeze imediat după ce a dat jos Guvernul. După aproape 60 de zile, e prea târziu să-l mai însărcineze pe Grindeanu cu ceva. Și-a dovedit dibăcia și responsabilitatea. PSD sau PNL la Palatul Victoria. Adevărul analizează cine are prima șansă la un guvern minoritar. „Există argumente pentru ambele partide”, a declarat pentru „Adevărul” Răzvan Petri, analist politic. PSD intră în această rundă cu un dezavantaj de imagine după eșecul de a instala cabinetul Veștea la Palatul Victoria. Chiar și așa, social-democrații rămân în calcule, mai ales în condițiile în care PNL a transmis că ar putea susține un premier propus de PSD, dar nu în orice condiții. Ilie Bolojan și-ar dori parafarea unui „pact național”, document care să stabilească prioritățile României pentru următoarele 6 luni. Indiferent de configurația viitorului guvern, dacă acesta nu va dispune de o majoritate clară în Parlament, acesta va funcționa permanent cu sabia lui Damocles deasupra capului. „AUR se află într-o opoziție totală. A demonstrat atât prin moțiunea de cenzură anterioară, cât și prin comportamentul recent, că nu are intenția de a proteja partidele mainstream. Nu contează dacă este vorba despre PSD sau PNL, AUR va încerca să profite de orice vulnerabilitate”, a avertizat Răzvan Petri. Și nu doar un viitor guvern minoritar s-ar afla sub amenințarea AUR, ci și Nicușor Dan. Președintele încearcă să țină PSD și AUR cât mai departe unul de celălalt pentru a bloca un eventual scenariu de suspendare din funcție. „Hai să mergem la urne”, îndeamnă vicepreşedintele USR Allen Coliban, deputat de Brașov. El spune, într-un interviu acordat HotNews, că USR nu va vota un guvern condus de PSD, dar le cere social-democraţilor să susţină din Parlament un executiv minoritar PNL-USR-UDMR. „Nu avem cum să credităm PSD-ul. După atâtea acte de iresponsabilitate, nu putem să spunem: Da, luați bastonul și faceți voi ce vreți cu țara asta, faceți borș în următoarele luni!”. Dacă PSD refuză, soluţia este întoarcerea la urne, crede deputatul USR. De ce votează românii cu populiștii, aflăm din Libertatea. „Votanții lui George Simion și ai lui Călin Georgescu au în comun, în linii mari, faptul că locuiesc mai degrabă în orașe mici sau în comune, că nu au locuri de muncă bine remunerate, ci sunt angajați în industrii care necesită muncă slab spre mediu calificată. În general nu sunt persoane despre care se poate spune că «s-au realizat» din punct de vedere ocupațional sau financiar. Spre deosebire de votanții partidelor «mainstream» (PSD, PNL, USR) din urban, votanții celor doi candidați suveraniști nu au simțit că pot pierde ceva dacă Simion sau Georgescu ar deveni președinte (libertatea, siguranța, bunăstarea etc.) la alegerile din noiembrie 2024 respectiv mai 2025, ci mai degrabă că ar avea ceva de câștigat. «Nemulțumiții» sunt indivizi care s-au bucurat mai puțin de oportunități economice și de mobilitate socială, care locuiesc în zone care nu beneficiază de infrastructuri (celebra triadă de «școală, stradă și spital»). Toți aceștia îi văd însă pe «vecinii» lor din urban prosperând de la an la an, bucurându-se de condiții de viață urbană asemănătoare celor din vestul Europei”, a explicat sociologul Filip Alexandrescu. El este, alături de Alina Pop și Ionuț Anghel, coautorul unui studiu intitulat „Suveranismul în România, De ce votează oamenii cu politicienii extremiști”, la Editura Humanitas.

Extremism, normalizare, banalizarea răului... Iată expresii mult folosite în ultimele zile, cu privire la criza politică. Două discursuri de la ședința de luni seara a Parlamentului au adus clarificări importante. Mai întâi, discursul liderului AUR, George Simion. Cu puține ore înainte, el îi cerea imperativ președintelui să legitimeze AUR ca formațiune frecventabilă, ne-extremistă. Dar ceea ce a spus el în Parlament a bifat destule dintre elementele extremismului de dreapta, așa cum au fost ele definite în celebrul eseu al lui Umberto Eco. Ce am văzut? Trimiterea la trecut, idealizarea lui. Apoi, ideea celor 35 de ani de trădare – cu alte cuvinte, democrația este trădare. Apelul la popor ca un întreg. Pretenția de a reprezenta poporul, în totalitatea sa, în lupta cu dușmanul politic – caracterizat drept trădător, firește. Dușmanul din interiorul cetății. Toate acestea, ca și ultimatumul în ore și minute fixat președintelui, sunt elemente ale extremismului politic. Mulți comentatori au vorbit despre AUR ca despre câștigătorul, cel puțin tactic, al serii de luni. Poate, dar aceasta nu înseamnă că AUR s-a mișcat vreun milimetru de pe pozițiile sale. Discursul de luni seară al liderului său rămâne unul extremist. A venit apoi discursul liderului UDMR Kelemen Hunor. Un discurs sumbru și premonitoriu. Liderul formațiunii maghiare a atras atenția asupra banalizării răului, prin pași mici, prin cedări care par să fie în limitele jocului politic. Dar pentru că această expresie, ”banalizarea răului”, a fost folosită atât de des în ultima vreme, poate că ar fi momentul unor clarificări. Expresia a fost lansată de Hannah Arendt, una dintre cele mai strălucite gânditoare ale sexolului XX. Ea însăși victimă a nazismului, Hannah Arendt a analizat ce se întâmplă atunci când oamenii încetează să mai gândească și se obișnuiesc să conviețuiască cu răul, devenind, în cele din urmă, complici. Și, da, atunci când vorbim despre ”banalizarea răului”, ne gândim la ascensiunea nazismului, înainte de orice altceva. Revenind la discursul lui Kelemen Hunor, mulți ar putea obiecta că liderul maghiar n-ar fi chiar primul chemat să atenționeze cu privire la pericolul extremismului cât timp i-a stat aproape lui Viktor Orban. El însuși un fel de George Simion din Pustă, însă cu un nivel mult mai ridicat de educație și mai bun cunoscător de fotbal. În timp ce Simion a fost șef de galerie, Orban a venit de pe teren, unde chiar era un jucător promițător, înainte de a alege școala în detrimentul fotbalului. Iar diferența se vede din înaltul tribunei. Acestea fiind zise, să nu uităm un lucru: Kelemen Hunor i-a rezistat lui Vilktor Orban atunci când acesta i-a cerut să-l susțină pe George Simion în alegerile prezidențiale. De ce? Pentru că el știe un lucru: dacă George Simion va avea toată puterea, comunitatea maghiară din România ar putea fi printre primele victime. Să nu uităm că normalizatul și banalizatul de azi și-a început cariera politică jucând tontoroiul pe mormintele maghiarilor. Și, până la urmă, primul obstacol în calea banalizării răului este chiar memoria.

Un important producător român de carne de pui construiește o nouă fabrică. Ioan Popa, fondatorul companiei din industria de creștere a păsărilor, a declarat pentru “Ziarul financiar” că investiția va ajunge la 200 milioane de euro și va fi finalizată în toamna acestui an. Fabrica va produce hrană pentru animalele de companie, câini și pisici. La prima vedere, sectorul în care se investește ar putea părea nesemnificativ. Nu este deloc așa, pentru că, de exemplu, hrana pentru animale de casă este un produs care generează o parte din deficitul comercial al economiei românești. O analiză realizată recent de Clubul Fermierilor Români arată că industria de petfood este printre sectoarele cu cel mai mare deficit al balanței comerciale, după ciocolată, biscuiți și panificație. Analiza menționează că o firmă belgiană produce în România doar o cantitate de 70.000 de tone, spre deosebire de Polonia, unde se produc 450.000 de tone, Ungaria, 200.000 de tone sau Ucraina, țară în care se fabrică 82.000 de tone. După cum se poate vedea, România este cel mai mic producător din zonă. Un alt studiu de piață realizat de Nielsen IQ și publicat de revista Progresiv, specializată în comerțul modern, arată că din hrana pentru animale de companie comercializată în sectorul de retail din România doar 3% este fabricată în țară. În aceste condiții, investiția într-o platformă industrială de producție este logică, dar nu și ușor de făcut. Au fost luate, însă, în calcul câteva sinergii de business. Chiar Ioan Popa a declarat pentru Ziarul Financiar că pentru un producător de carne de pui adăugarea unei fabrici de hrană pentru animale este logică, pentru că o parte din componentele și piesele unui pui nu se utilizează sau se folosesc prea puțin, iar prin producția de petfood acestea primesc valoare adăugată. Deci, pentru o companie din sectorul de creștere a păsărilor extensia către hrana pentru animale are sens atât economic, cât și de piață. Cu toate acestea, doar un singur producător român s-a încumetat să facă o investiție de amploare. Mai sunt câteva caracteristici ale investiției într-o fabrică de hrană pentru animale. Piața românească este în creștere și în schimbare. Conform unor studii de specialitate, piața este în România de aproximativ un miliard de euro pe an. Deja nu mai vorbim despre sume neglijabile, ci despre un potențial de creștere. De asemenea, există o schimbare a pieței, în sensul în care mâncarea pentru pisici a depășit, valoric, hrana pentru câini. Este o tendință nouă, pentru că până acum piața era dominată de produsele care se adresează câinilor. În același timp, România are peste patru milioane de câini și tot atâtea pisici, cifre care se referă la animalele de companie și care arată că sunt șanse reale să crească nivelul cererii pentru produse petfood. Noua fabrică este așezată într-o comună celebră din România, Ciugud din județul Alba. Este adevărat că investițiile companiei producătoare de carne de pui sunt concentrate în regiune și cu precădere în județul Alba, dar alegerea zonei rurale pentru o fabrică nouă, construită de la zero, este un bun exemplu. De altfel, comuna Ciugud este cunoscută pentru dezvoltarea sa, bazată inițial pe proiecte finanțate cu fonduri europene și apoi pe atragerea unor investiții private. În fine, nivelul investiției este de remarcat. Să aloci 200 milioane de euro pentru o capacitate industrială, indiferent de domeniu, este o performanță pentru economia locală și cea românească. Din momentul în care fabrica va începe să producă firma va avea în față o nouă provocare: lupta pe piață cu concurenții. Nu poți spune că antreprenorii se plictisesc.

Consultări maraton ale presedintelui Nicusor Dan cu partidele parlamentare pentru desemnarea unui nou premier, după eșecul cu nominalizarea lui Adrian Veștea. „Le voi cere partidelor să revină la dialog și la o atitudine rezonabila. Le cer înțelegeri pe o majoritate parlamentară”, a transmis seful statului. Despre concluziile acestei zile de negocieri, discutam imediat. Lipsa unui Guvern cu puteri depline are efecte vizibile în economie Este vorba de scăderea încrederii investitorilor si amânarea investițiilor până la creterea costurilor de finanțare. Incertitudinea prelungită riscă să afecteze și absorbția fondurilor europene, precum și parteneriatele economice externe. Cu toate acestea respingerea Guvernului Veștea a fost primită de unele dintre piețele financiare ca un lucru pozitiv. Va explicam mai tarziu. 40 de persoane înecate în Franța, din cauza caniculei Canicula care afectează în prezent Franţa a provocat ”40 de morţi” prin înec in ultimele zile, ”mai ales tineri”, anunţă premierul francez Sébastien Lecornu. El cere ”plasarea în alertă a întregului sistem al Securităţii Civile sau Militare”. Se aşteaptă vârfuri de 44°C în sud-vestul Hexagonului. România cerela Bruxelles scoaterea urșilor de pe lista speciilor protejate Iar Romania alături de Slovacia a solicitat azi la Luxembourg scoaterea ursului brun din categoria speciilor de mari carnivore protejate. Este o incercare de a rezolva situația actuala, in care atacurile salbaticiunilor in orașe și sate s-au înmulțiț.

Republica Moldova marchează astăzi 36 de ani de la adoptarea Declarației de Suveranitate, votată de deputații de al Chișinău în 1990 și considerată o primă victorie a forțelor democratice în lupta de renaștere și eliberare națională, într-o Uniune Sovietică cu evoluții violente și pe cale de disoluție. Documentul stipula că suveranitatea era unica și necesara condiție a existenței statalității Republicii Moldova și afirma supremația legilor de la Chișinău asupra celor unionale adoptate la Moscova, instituia cetățenia și prevedea dreptul suveran de a menține relații diplomatice cu toate țările lumii. Președinta Maia Sandu a declarat cu această ocazie că „doar în Uniunea Europeană ne vom putea simți în siguranță și ne vom consolida democrația”. Temele ediției: - Al doilea summit UE–Republica Moldova, desfășurat ieri la Bruxelles, a transmis un mesaj dublu: pe de o parte, instituțiile europene apreciază ritmul reformelor și consolidează sprijinul financiar, economic și de securitate pentru Chișinău; pe de altă parte, următoarele etape ale aderării rămân dependente de decizii politice care depășesc evaluările tehnice ale Comisiei Europene. Reuniunea a avut loc la o săptămână după deschiderea oficială a negocieirlor, prin discuțiile pe primul cluster, sau grup de capitole, care se referă la valorile fundamentale – adică statul de drept, justiția și drepturile fundamentale – considerat punctul de plecare al procesului de aderare și, totodată, unul dintre cele mai sensibile dosare ale negocierilor. Liliana Barbăroșie a urmărit concluziile summitului. - Fiecare țară răspunde pentru sine în procesul de aderare la UE, a spus Ursula von der Leyen la Bruxelles, la al doilea Summit Moldova - UE. S-a referit la aderarea Republicii Moldova și Ucrainei, iar jurnaliștii au înțeles că Uniunea Europeană este de acord să decupleze cele două state. Nici vorbă de separare în procesul de aderare la UE a Ucrainei și Moldovei, a declarat Kievul la scurt timp. Ne explică situația Vitalie Cojocari în „Cronica lui Vitalie”. - Mai ales în contextul integrării europene a Republicii Moldova, la Chișinău jocurile politice de la București sunt urmărite cu nedumerire și îngrijorare. Discutăm subiectul cu Alex Cozer, jurnalist și comentator la Jurnal TV, post de televiziune independent de la Chișinău. - Fondurile europene accelerează reforma educației din Moldova. Invitatul ediției de astăzi a Moldova Zoom este ministrul Educației de la Chișinău, Dan Perciun, cu care discutăm despre reformele pe care le face acum Chișinăul într-un domeniu considerat esențial pentru viitorul unei țări. Fondurile europene accelerează reforma educației – investiții de aproape jumătate de miliard de euro alimentează un program pe care autoritățile îl descriu drept fără precedent pentru sistemul educațional al Republicii Moldova. Un interviu de Liliana Barbăroșie. - 120 de milioane de euro vor fi acordate Republicii Moldova de UE în acest an pentru consolidarea securității. - Publicațiile europene sunt utilizate pentru a legitima mesaje ostile despre Republica Moldova, în cadrul unor campanii de dezinformare, arată un raport al Centrului pentru Combaterea Dezinformării de la Chișinău. Știrile zilei: Republica Moldova marchează astăzi 36 de ani de la adoptarea Declarației de Suveranitate, adoptată de deputații de al Chișinău în 1990 și considerată o primă victorie a forțelor democratice în lupta de renaștere și eliberare națională, într-o Uniune Sovietică cu evoluții violente și pe cale de disoluție. Documentul stipula că suveranitatea era unica și necesara condiție a existenței statalității Republicii Moldova și afirma supremația legilor de la Chișinău asupra celor unionale adoptate la Moscova, instituia cetățenia și prevedea dreptul suveran de a menține relații diplomatice cu toate țările lumii. Președinta Maia Sandu a declarat cu această ocazie că politicienii de la Chișinău au obligația de a apăra și păstra suveranitatea, independența și pacea. „Acest lucru îl facem prin procesul de integrare europeană. Din păcate, Moscova nu a respectat niciodată pe deplin suveranitatea și independența noastră. Iar astăzi, regimul de la Kremlin încearcă să distrugă, prin bombe și crime, suveranitatea Ucrainei”, Doar în Uniunea Europeană ne vom putea simți în siguranță și ne vom consolida democrația”, spune mesajul șefei statului. *** 120 de milioane de euro vor fi acordate Republicii Moldova în acest an pentru consolidarea securității. Anunțul a fost făcut de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, după cel de-al doilea summit Moldova–UE, desfășurat la Bruxelles. Astfel, alte 11 milioane de euro vor fi alocate pentru consolidarea capacităților de combatere a atacurilor hibride în Europa, iar 17 milioane de euro vor fi destinate dezvoltării infrastructurii de frontieră, notează TV8. Fondurile vor fi oferite prin Instrumentul European pentru Pace (IEP), prin intermediul căruia Republica Moldova a obținut, ca volum al investițiilor, cel mai mare sprijin după Ucraina. Totodată, dacă Republica Moldova va finaliza reformele prevăzute în cadrul Planului de Creștere până la sfârșitul acestui an, Uniunea Europeană va acorda încă 503 milioane de euro. Fondurile vor fi utilizate pentru construcția și renovarea podurilor și drumurilor, modernizarea sistemului sanitar, precum și pentru alte proiecte destinate cetățenilor. Revenim cu detalii în continuare în program. *** Parcursul european al Republicii Moldova, reformele și modernizarea administrației publice locale au fost discutate de președintele Parlamentului de la Chișinău, Igor Grosu, cu președintele Senatului Republicii Cehe, în cadrul vizitei oficiale pe care șeful legislativului moldovean o efectuează la Praga. „Avem multe de învățat de la prietenii noștri cehi și mă bucur să văd, încă o dată, sprijinul lor sincer pentru parcursul european al Republicii Moldova”, a declarat Igor Grosu. Agenda vizitei include întrevederi cu oficiali cehi și discuții privind consolidarea relațiilor bilaterale, cooperarea interparlamentară și sprijinul acordat Republicii Moldova în procesul de integrare europeană. *** Publicațiile europene sunt utilizate pentru a legitima mesaje ostile despre Republica Moldova, în cadrul unor campanii de dezinformare. Astfel de tactici vizează manipularea opiniei publice prin utilizarea surselor aparent credibile din mass-media occidentală pentru a conferi autenticitate narațiunilor negative. Practica este descrisă într-un raport al Centrului pentru Comunicare Strategică și Contracarare a Dezinformării, citat de IPN. Unul dintre exemplele analizate este publicația franceză Omerta. În aprilie 2026, aceasta a publicat materiale despre Moldova în care țara era descrisă drept un stat controlat din exterior, un „laborator geopolitic” administrat de interese occidentale. În aceleași materiale, conducerea statului era asociată cu termeni precum „mafie” sau „crimă organizată”. Articolul a fost citat în Moldova drept confirmare independentă venită din presa europeană. Mesajele publicate de Omerta au fost amplificate prin zeci de postări și videoclipuri distribuite pe mai multe platforme, inclusiv de pagini și conturi de Facebook asociate anterior cu răspândirea conținutului manipulator și de conturi de TikTok. Centrul pentru Comunicare Strategică descrie această practică drept un mecanism de validare externă. În plus, pe lângă influențarea percepțiilor cetățenilor din Moldova, astfel de mesaje pot contribui la deteriorarea imaginii externe a țării și la consolidarea unor percepții negative în statele membre ale Uniunii Europene.

O demisie la Londra care coincide cu împlinirea a zece ani de la referendumul care a dus la ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană. Iată cum vede presa internațională plecarea din fruntea guvernului a lui Keir Starmer. ”De la o victorie electorală zdrobitoare la cel mai nepopular prim-ministru britanic al timpurilor moderne”, iată cum vede Le Figaro demisia lui Starmer. Potrivit Newsweek, ”Keir Starmer a fost criticat pentru că nu a îndeplinit unele dintre promisiunile cheie ale Partidului Laburist, legate de imigrație, reforma asistenței sociale și o dispută privind cheltuielile pentru apărare. Starmer a fost, de asemenea, grav afectat la începutul acestui an de controversa din jurul numirii lui Peter Mandelson, ambasador al Marii Britanii în Statele Unite. Scandalul a izbucnit după ce au apărut noi dezvăluiri despre relația anterioară a lui Mandelson cu infractorul sexual condamnat Jeffrey Epstein, ceea ce a stârnit semne de întrebare cu privire la modul în care Starmer l-a selectat”. Iar The Conversation observă că demisia vine la zece ani de la referendumul Brexit din 2016. ”Să fim siguri că diviziunile create și consolidate ca urmare a momentului Brexit sunt încă în centrul politicii britanice - chiar dacă mulți oameni au uitat detaliile acelei dispute”. Ziarul francez cu profil economic Les Echos notează că, la zece ani după Brexit, ”britanicii s-au răzgândit”. ”În septembrie 2022, bugetul efemerei prim-ministre Liz Truss, urmat de panică pe piețe, a distrus complet credibilitatea proiectului conservator în favoarea Brexitului în ochii publicului. Dar vor britanicii să se realăture Uniunii Europene? Rămâne complicat”. După cum comentează Le Monde, ”nemulțumirea față de gestionarea imigrației, care a cristalizat votul în favoarea ieșirii din Uniunea Europeană în 2016, alimentează ascensiunea naționalismului bazat pe identitate și îl avantajează pe Nigel Farage. Promisiunile unei „Mari Britanii globale”, care au evidențiat perspectiva unei reveniri la grandoarea imperială britanică, s-au ciocnit cu impotența țării în fața conflictelor globale. Pretenția de a beneficia de „eliberarea de sub jugul” standardelor europene s-a epuizat rapid, fiind înlocuită de opusul său: „alinierea dinamică” la regulile UE, singura modalitate de a facilita comerțul. Cât despre sloganul emblematic al referendumului, „Preluăm controlul”, care viza să pună capăt liberei intrări a europenilor și să controleze imigrația, acesta a dus la o creștere bruscă a numărului de străini care intră în țară din Commonwealth”. Euronews evidențiază că, potrivit unor experți, ”au existat unele beneficii marginale, în sensul că Regatul Unit a reușit să încheie înaintea UE un acord de liber schimb cu India, una dintre economiile cu cea mai rapidă creștere din lume. Dar acestea nu au produs un impact semnificativ asupra economiei britanice. În plus, economia globală a fost zguduită de crize succesive, cum ar fi pandemia de COVID-19 și invazia la scară largă a Ucrainei de către Rusia”.

Între 3 și 12 iulie 2026 la Bucuresti se desfasoara cea de-a 33-a editie a EUROPAfest. Detalii de la Luigi Gageos, directorul festivalului. Iar Marin Cazacu, directorul Filarmonicii George Enescu ne-a vorbit despre ultimele concerte din Athenaeum Summer Festival.

Artistul francez Olivier Grossetête a revenit la Sibiu si a construit impreuna cu voluntari si spectatori FITS un turn de 21 m, realizat din cutii de carton.

Delegația României s-a întors acasă cu două medalii importante de la Campionatul European de scrimă de la Anthony din Franța. Echipa masculină de sabie a cucerit argintul, după o finală pierdută dramatic în fața Ungariei, în timp ce George Dragomir a luat bronzul la individual. Peste o lună urmează Mondialele. România are o generație excelentă la sabie masculin. Tricolorii Vlad Covaliu, Radu Nițu, Răzvan Ursachi și George Dragomir au prins o zi fabuloasă și au fost aproape de un aur istoric, în timp ce George Dragomir a luat bronzul la individual. Acesta a intrat direct în turul secund, cu o victorie în faţa unui spaniol cu 15-7, în optimi s-a impus în faţa campionului mondial, georgianul Sandro Bazadze, cu 15-13, în sferturi l-a învins pe maghiarul Krisztian Rabb, cu 15-14, dar a pierdut semifinala cu francezul Jean-Philippe Patrice, cu 7-15, mulțumindu-se cu medalia de bronz. Dragomir și-a ajutat după aceea colegii la concursul pe echipe așa că bucuria sa a fost dublă : „Din fericire am spart gheața și la individual, e prima mea medalie la nivel de seniori la european astfel încât bucuria mai mare a fost la echipe. La individual m-am bucurat doar atunci, apoi m-am gândit la concursul pe echipe”. Băieții noștrii s-au comportat ca niște adevărați campioni la concursul pe echipe și au fost la două tușe de aur, dar au pierdut în cele din urmă dramatic în fața mult mai experimentate echipe a Ungariei. România, a fost cap de serie 4 și a început competiția în optimi, unde a trecut fără drept de apel de Marea Britanie, scor 45-22. În sferturi, tricolorii au dat peste reprezentativa Rusiei, care evoluează sub steag neutru, și s-au impus aproape la fel de ușor, scor 45-37. A urmat semifinala cu Franța, gazda competiției și medaliata cu bronz de la Paris. Din echipa din Hexagon a făcut parte și Jean Philippe Patrice, medaliatul cu aur de la individual, dar sportivii noștri au continuat forma excelentă în prima parte a zilei și s-au impus cu 45-42, avansând în ultimul act. Acolo au dat piept cu Ungaria, vicecampioana olimpică și mondială și campioana europeană en-titre, iar confruntarea a fost una dramatică. Românii și maghiarii au mers cap la cap până în releul decisiv însă adversarii, care i-au avut în componență pe legendarii Aaron Szilagyi și Krisztian Rabb, au avut nervii mai tari și au reușit două tușe la rând, iar Ungaria s-a impus cu 45-43, obținând al 3-lea aur european consecutiv în această probă. Băieții noștri rămân cu regretul de a fi ratat la limită cea mai mare performanță din cariera lor în această componență, dar modul în care au luptat ne dă mari speranțe pentru viitor. Este al doilea an la rând când această echipă de sabie obține o medalie la o competiție importantă, după bronzul luat anul trecut la Mondialele de la Tbilisi. Cu medalia de argint la gât, Vlad Covaliu, fiul fostului campion olimpic Mihai Covaliu, actualul președinte al Comitetului Olimpic Român a fost bucuros de rezultatul obținut: “După ce anul trecut n-am luat nicio medalie am zis să ne luăm revanșa. Acest lucru ne dă încredere că ne-am câștigat statutul de vicecampioni europeni, ne dă încredere pentru mondialele de la Hong Kong, vrem sa reedităm performanța. De ce să nu visăm mai sus”. România rămâne cu un singur titlu continental la sabie masculin pe echipe, cel obținut la Izmir în 2006 de către Mihai Covaliu, Rareș Dumitrescu, Constantin Sandu și Florin Zalomir. Totuși, performanța din Franța este notabilă și dă speranțe pentru viitor, așa cum spune și alt tricolor Răzvan Ursachi : „Suntem fericiți, bucuroși că am luat acest argint”. Radu Nițu este unul dintre sabreii de bază ai echipei. El a adus puncte importante României la concursul de la Antony “ Una dintre cel mai mari calități ale noastre este că tot timpul v rem mai mult, după ce s-a terminat finala simțeam că puteam mai mult, dar e o medalie muncită, ne dă încredere pentru viitor” Antrenorul echipei Alin Badea a spus cum a trăit finala contra Ungariei și ce încearcă să le insufle elevilor săi : “Emoțiile la fața locului le mascăm căci trebuie să oferim siguranță și echilibru. Traiesc fiecare tușă la mom maxime, dar trebuie să transmiți energii pozitive astfel încât ei să aibă echilibru pe planșă” Fost mare scrimeur Tiberiu Dolniceanu acum antrenor este sigur că această echipă va obține performanțe excelente mulți ani de acum încolo : „ O să vă obișnuim cu această generație cu rezultate, sunt serioși, muncitori, tineri și suntem pe drumul cel bun, am avut un sezon super bun, așteptăm mondialele unde vrem și acolo o medalie”. După argintul cucerit în Franța, sabrerii români vor merge cu încredere la Campionatele Mondiale de luna viitoare, care vor avea loc la Hong Kong (22-30 iulie).