Oameni de fapt - Europa FM

Am înregistrat acest episod într-una dintre ariile urbane ale Capitalei - pe așa numita Pajiște Petricani, cele 6 hectare de natură aproape sălbatică din marginea cartierului corporatiștilor bucureșteni, Pipera. Interlocutorul meu: Florin Stoican, de la Rețeaua pentru Natură Urbană. Peisajul audio din planul doi al discuției: păsările locului, vântul care adie printre arbori, apa care se revarsă din micul stăvilar al locului, dar și, ceva mai departe, vuietul orașului, cu claxoane, sirene și picamere. Am vorbim despre ce înseamnă ariile naturale urbane și cât de mare nevoie avem de ele în orașele noastre sufocate de trafic, praf, beton și particule fine. Despre cum poate fi recuperată natura - și sănătatea noastră - și despre cât muncesc, de fapt, organizațiile de mediu ca să ne crească tuturor calitatea vieții. Mi-e foarte drag episodul acesta, să știți - plus că am descoperit, cu ocazia asta, și o aplicație foarte eficientă care identifică păsările după tril, pe teren. Un fel de Shazam ornitologic. New hobby unlocked

Motive de optimism pentru viitorul României sunt peste tot. De exemplu, într-o sală plină de studenți care își prezintă ideile și proiectul unui start-up, într-un program care, de 14 ani, transformă România imaginată în realitate. La finala Innovation Labs, m-am întâlnit cu profesorul Răzvan Rughiniș, prodecan la Automatică și Calculatoare și unul dintre fondatorii acestui program care a contribuit la lansarea a zeci de startup-uri românești. Am vorbit despre Inteligența Artificială, despre felul în care tehnologia ne reconstruiește viețile, despre competiția globală pentru viitor, despre reglementarea progresului și despre cum schimbă toate acesta generațiile tinere.

În România, dacă vrei să afli adevărul despre infrastructură, nu suni la stat, ci la societatea civilă. Asta spune ceva despre cum, în țara noastră, societatea s-a dezvoltat în ciuda statului, nu cu ajutorul lui. Iar vocea-reper în acest domeniu este Ionuț Ciurea, directorul executiv al Asociației Pro Infrastructură — organizația care monitorizează, explică și, de fapt, demontează, de ani buni, fanfaronada și demagogia populistă ce parazitează comunicarea autorităților pe acest subiect. În această ediție, un dialog cu Ionuț Ciurea despre autostrăzi, întârzieri, bani pierduți, dar și despre cum ajunge un ONG să inspire mai multă încredere decât instituțiile care administrează infrastructura României.

O conversație despre viitorul posibil al omenirii și, din păcate, prezentul ratat al politicii, educației și mediului digital românesc, cu Dragoș Stanca, unul dintre cei mai cunoscuți profesioniști din media și digital din România — antreprenor, consultant și inițiator de proiecte în zona de publicitate, tehnologie și responsabilitate online. Vorbim despre inteligența artificială și algoritmii care ne creează și întrețin dependența de rețele, despre nașterea unei noi lumi, din care probabil că vom înțelege din ce în ce mai puțin, despre cum tehnologia va rescrie complet regulile jocului, în societate, în economie, în politică și democrație. Lumea aceasta se schimbă, deja, mai repede decât putem procesa. Cum mai putem rămâne relevanți printre algoritmi?

O conversație despre începuturile ei profesionale; despre cum se construiește o anchetă de presă și despre răspunderea verificării riguroase a unor informații ce expun furtul și impostura unui puternic al zilei. O discuție despre cât te costă, psihologic, să rămâi pe drumul tău atunci când fiecare dezvăluire ridică un nou val de atacuri, defăimări și intimidări. Vorbim, azi, la Oameni de Fapt, despre impostură, putere, frică — și despre îndârjirea de a merge mai departe când ți se opune nedreptatea.

Se împlinesc, zilele acestea, 36 de ani de la Revoluția anticomunistă care a dus la prăbușirea dictaturii ceaușiste, în decembrie 1989. Totul a început cu o revoltă locală împotriva unui abuz al autorităților și cu o manifestație de solidaritate. Apoi, ca prin miracol, cineva a strigat că nu-i e frică, iar aceasta a fost flacăra care a provocat explozia indignării populare. Între 16-22 decembrie 1989, la Timișoara s-a petrecut, foarte probabil, forma autentică a Revoluției Române, după care au urmat diversiunea și deturnarea ei. În acest episod refac traseul Revoluției timișorene, în punctele cheie, ghidat de Ludovic Satmari, de la Asociația Visit Timișoara.

În preajma Zilei Naționale, un dialog cu un istoric în vogă. Ultima sa carte tratează felul în care nu funcționa și s-a prăbușit economia comunismului ceaușist. E o lucrare bună de citit când simți că te ia, așa, nostalgia pentru comunism - așa cum iei un paracetamol când simți că te ia răceala. Dar, discuția noastră integrează evoluțiile, involuțiile și învățămintele istoriei pentru români dintr-o perioadă mai lungă - nu de alta, dar pare că ne pregătim, cumva, să repetăm, voioși, tragediile trecutului.